La pas prin Londra

Săptămâna trecută am petrecut patru zile minunate în unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei şi ale lumii, Londra! După ce am planificat cu atenţie excursia, am pus la punct ultimele detalii, iată că venise şi momentul plecării!

Avionul de dus a avut ora de plecare foarte devreme, la 7 dimineaţa, iar cel de întoarcere la 9 şi jumătate seara, ora Londrei, adică 11 şi jumătate, ora României. Londonezii sunt cu 2h în urma noastră. Aşadar am avut parte de patru zile pline, de dimineaţa până seara de plimbare prin Londra, de care am profitat la maximum.

De obicei, când scriu articole cum e ăsta, vă povestesc ce am vizitat şi care a fost programul fiecărei zile, dar acum voi face puţin diferit, ca să puteţi urma mai uşor firul poveştii. Şi o să profit de ocazia asta şi o să vă dau un hint pentru cei care urmează să viziteze Londra. După cum bine ştiţi, Londra este ticsită de obiective turistice, dacă ţi-e dor de ducă şi te mănâncă tălpile încât pleci dimineaţa la 9 şi te mai întorci la hotel seara la 9, atunci vă recomand minunatul London Pass. Îl găsiţi sub exact această denumire pe Google, îl puteţi comanda şi plăti online şi puteţi alege fie să vă vină acasă prin curier, contra unei sume extra de 7 lire, fie îl puteţi ridica chiar din Londra, de la minisediul lor din Trafalgar Square, fără să mai plătiţi nimic în plus.

Şi acum să vă povestesc care e treaba cu cardul ăsta. London Pass este, cum îi spune şi numele, un pass cu care puteţi vizita aproape tot ce se poate vizita în Londra, gratis şi fără să staţi la cozi. Când zic gratis, mă refer la faptul că odată ce aţi cumpărat cardul şi mergeţi cu el la diferitele obiective turistice, intraţi fără să mai plătiţi absolut nimic, iar dacă e coadă la intrare, puteţi intra fără să mai aşteptaţi. Este o găselniţă care nouă ni s-a părut foarte mişto. Noi am stat patru zile în Londra şi am luat London Pass pe trei zile care a costat 105 lire, preţ în care am avut inclus şi un Oyster Card de 25 de lire. Oyster Cardul este un card reîncărcabil pentru transportul în comun, pe care îl poţi lua şi separat din ghişee, dar turişti fiind, cei de la London Pass vor să ne facă treaba mai uşoară şi ni-l oferă ei deja încărcat cu suma de care ştiu ei că este consumată, de obicei, în decurs de trei zile. Este foarte profitabil, atât în ceea ce priveşte vizitatul, dar şi transportul, având în vedere că un abonament pe o zi costă 12 lire, iar preţurile pentru obiectivele turistice sunt destul de piperate.

Well, and now let me walk you through our amazing days in London! :)))

În prima zi, am aterizat la 8 a.m. ora Londrei pe aeroportul Luton, ziua noastră începând cu aşteptatul. Am aşteptat 15 minute să vină băieţii cu scara ca să putem coborî şi noi din avion, că deh erau cam ocupaţi. Apoi am aşteptat încă vreo 40 de minute ca să ne primim bagajele. Eram puţin stresaţi pentru că la 9 încă mai aşteptam bagajele şi noi la 8:35 aveam bilete la autocarul care urma să ne ducă de la aeroport în oraş. Din fericire, am putut urca în autocarul de 9:45 cu aceleaşi bilete, nemaifiind nevoiţi să luăm altele. O să vă povestesc mai târziu şi despre posibilităţile pe care le aveţi când vine vorba despre transferul aeroport-hotel-aeroport, indiferent de aeroport.

Într-un final am ajuns în jurul orei 11 la hotel, dar pentru că era destul de devreme pentru a face check-inul, ne-am lăsat bagajele şi am plecat către centrul oraşului. Pentru că noi optasem pentru ridicarea London Pass-urilor direct din Londra, prima oprire a fost aproape de Trafalgar Square, unde era ghişeul respectiv, destul de aglomerat de altfel. Apoi am mers la un restaurant din apropiere şi-am mâncat, că eram lihniţi de foame. Între timp, a plouat, a ieşit soarele, am murit de cald, apoi de frig, apoi a plouat iar, şi tot aşa. Vremea în Londra este foarte instabilă, puteţi avea parte de cele patru anotimpuri într-o singură zi.

Ne-am plimbat puţin prin Trafalgar Square, prin ploaie pentru că umbrelele le lăsasem, bineînţeles, în bagaje, apoi am dat de un bulevard care dădea exact la Buckingham Palace. Fiind vreme urâtă, era cam pustiu, dar am profitat de ocazie că nu mai ploua şi am făcut câteva poze. Apoi am decis să mergem spre Westminster, aşa că am luat-o uşurel pe jos până când am dat cu nasul de Big Ben. Deja când am ajuns acolo, ieşise soarele şi se făcuse cald, dar în timp ce căutam Westminster Abbey, a început iarăşi să plouă. Am vizitat Westminster Abbey şi parcul cu statui din faţă şi am decis să mergem să vizităm Muzeul de Ştiinţă şi Muzeul de Istorie Naturală. N-am avut timp decât de cel de Istorie Naturală pentru că se făcuse deja destul de târziu şi venise ora de închidere. Ne-am mai plimbat puţin prin oraş, am mâncat ceva şi am pornit spre hotel. După mai bine de 12h de mers pe jos, mă dureau picioarele atât de tare încât a trebuit să mă descalţ şi să merg, efectiv, desculţă prin oraş şi prin restaurant.

A doua zi, odihniţi şi cu forţe proaspete, am plecat spre Hyde Park, cel mai mare parc din Londra, ne-am plimbat pe câteva alei, am băut ceva bun la o cafenea şi am pornit spre London Zoo, unde ne-am întâlnit cu girafele, maimuţele, liliecii, leneşul şi tot felul de păsări. N-am plecat de acolo fără să luăm nişte suveniruri bineînţeles. Drumul către Grădina Zoologică se făcea prin alt parc, Regent's Park, la fel de încântător ca Hyde Park. După Grădina Zoologică, am pornit spre stadionul celor de la Arsenal, unde am avut parte de o privelişte minunată de la Tribuna Oficială spre întreg stadionul liniştit şi gol de altfel, am tras cu ochiul şi la vestiare, atât la cele pentru gazde, cât şi la cele pentru oaspeţi. Nu prea le am eu cu fotbalul, dar vă spun că mi-a plăcut la nebunie. După ce am terminat cu stadionul, am plecat spre British Museum, dar am ajuns prea târziu şi nu am mai putut intra, aşa că am mâncat un burger absolut delicios şi am plecat spre London Eye. Deja se întunecase, aşa că priveliştea pe care am avut-o a fost de vis! Şi culmea, pentru că anul acesta este Campionatul Mondial de Rugby, şi toate capsulele aveau câte un steag pe ele, noi am nimerit în capsula cu steagul României. Ha! Am mai petrecut puţin timp pe străzile din apropiere şi ne-am retras către hotel.

A treia zi, pentru că deja expira London Pass-ul, am profitat la maximum de el şi ne-am setat un target de cinci obiective de vizitat pe care l-am atins cu succes. Am mers la 11 la Buckingham Palace la schimbarea gărzii, dar nu înainte de a ne odihni puţin şi a ne bucura de soare pe şezlongurile special amenajate din Green Park. Nu am zăbovit prea mult la Buckingham pentru că acţiunea se desfăşura mai mult înăuntrul curţii şi nu prea puteam vedea ce se întâmplă fiind foarte aglomerat, dar am văzut gardienii din fanfară cum defilau bătând din tobe, cu costumele roşii şi renumitele căciuli înalte până la cer. :))) Am luat metroul şi am pornit către ceea ce credeam noi că era un soi de muzeu, dar s-a dovedit a fi doar un minunat magazin, pe patru etaje, numit M&M's World! Eram ca peştele în apă, aş fi luat tot ce vedeam cu ochii, dar m-am mulţumit cu o mascotă a lui Roşu, o pungă de bomboane şi o păturică cu M&M's :D.

Am plecat apoi spre Imperial War Museum, plimbându-ne curioşi printre vestigiile şi poveştile din timpul războaielor, precum şi cele din timpul Holocaustului… După IWM, am pornit către minunatul Tower of London, unde am avut noroc să dăm peste un tur cu ghid foarte haios, care ne prezenta istoria într-un mod foarte amuzant prin care se asigura că o vom ţine minte, tur la care ne-am alăturat şi noi. Din păcate, nu a durat foarte mult, dar noi am continuat să ne plimbăm şi să vizităm şi restul. Am văzut armurile lui Henry al VIII-lea, dar şi sclipitoarele bijuterii ale coroanei. Am vrut să vizităm şi Tower Bridge şi HMS Belfast, nava de război din apropiere, dar iarăşi nu am ajuns la timp, aşa că am hotărât să mergem într-o plimbare cu vaporaşul pe Tamisa, dus-întors, de la Tower Pier la Westminster şi înapoi. Deja se făcuse seară, aşa că am căutat repede un restaurant şi am mâncat tradiţionalul fish and chips şi, of course, bere! Surpriza a fost că în restaurantul unde am mâncat două dintre chelneriţe erau românce! Ne-am bucurat când am auzit că cele două-trei zile care trecuseră de când ajunsesem noi au fost cele mai călduroase zile pe care le avusese Londra toată vara! Luasem soarele după noi, la propriu, pentru că în ultima zi, când ne pregăteam de plecare, a început iar să plouă… şi-a plouat… şi-a tot plouat…

În ultima zi, cea de-a patra, am făcut check-outul, ne-am lăsat bagajele din nou la hotel, şi am plecat la plimbare. Am vizitat Muzeul de Ştiinţă şi British Museum şi pentru că mai aveam ceva timp on our hands, am mers pe Oxford Street la puţin shopping :D. Începuse ploaia zdravăn şi nu mai aveam nici prea mult timp la dispoziţie după 2h de shopping, aşa că am mâncat repede ceva, ne-am întors la hotel după bagaje, şi la ora 6 p.m. eram în staţie, aşteptam să vină autocarul care ne ducea la aeroport. La 7:20 eram deja la check-in, totul a mers foarte repede pentru că era cam gol pe acolo, şi apoi nu ne mai rămăsese decât să aşteptăm să ne urcăm în avion.

Înainte de a pleca, am primit sfaturi şi ponturi de la prieteni care mai fuseseră prin Londra, de genul că mâncarea e scumpă, că Londra în general e foarte scumpă. Poate am fost noi norocoşi, dar am mâncat cu 25-30 de lire două persoane. În opinia mea, super ok. Şi preţurile în general sunt ok, dacă ştii spre ce să te orientezi. Am fost avertizaţi să ajungem în aeroport cu mai mult de 2h înainte, pentru că este foarte foarte aglomerat. Well… după cum v-am povestit mai sus, aeroportul era gol. Posibil şi din cauza faptului că era extrasezon, dar chiar şi aşa, extrasezon în Londra?! There's no such thing! :)))

De asemenea, am fost informaţi că este foarte complicat să mergi cu metroul în Londra. De unde… A fost atât de simplu că am rămas chiar uimită! Erau indicatoare peste tot, către ieşiri, către alte linii sau către obiectivele turistice. Era suficient să urmezi instrucţiunile şi ajungeai unde voiai fără nici un fel de problemă. E drept că, dacă voiai să schimbi magistralele, trebuia să urci vreo trei scări normale şi vreo două rulante şi să parcurgi vreo trei culoare, îţi lua o veşnicie, dar până la urmă ajungeai. Având în vedere că metroul lor este cel mai vechi din lume şi este construit pe foarte multe nivele, este de aşteptat să parcurgi aşa mult de la o linie la alta. Spre deosebire de metroul de la noi, din Bucureşti, trebuie să validezi cartela atât la intrare, cât şi la ieşire. Şi, de asemenea, metrourile sunt mai micuţe ca lăţime decât ale noastre. Staţiile sunt marcate la suprafaţă cu binecunoscutul simbol, un cerc roşu, cu o linie albastră la mijloc, pe care scrie şi numele staţiei. Cu autobuzele nu am mers, aşa că nu pot să-mi dau cu părerea despre ele, dar din afară păreau foarte haioase şi interesante. Populaţia londoneză este foarte amestecată, puteai întâlni foarte mulţi negri, indieni şi asiatici, dar nu puteai să-ţi dai seama care sunt turişti şi care nu. Mai auzeam din când în când şi câte o frază în română. Ceea ce mi-a plăcut mult la metrou este că, deşi fiecare magistrală îşi are capetele ei, are şi numele ei propriu. Aşa cum la noi magistralele se numesc M1, M2 şamd, acolo se numesc Jubilee, Metropolitan, Circle, District, Northern, etc, ceea ce te ajută să identifici mai uşor traseul.

Vă spuneam mai devreme că o să vă povestesc despre transferul de la aeroport la hotel şi înapoi. Well, există mai multe variante: taxi, dar costă foarte mult, de ordinul zecilor bune de lire, autocar sau tren. Pentru tren trebuie să faci joncţiunea la o gară din apropiere, în cazul nostru era gara din Luton, unde ajungeai cu un autobuz. Dar noi am preferat autocarul, numit EasyBus, dar există şi National Express. Din câte am observat, cursele de EasyBus sunt deservite şi de autocarele de la National Express. Există curse la orice oră posibilă, iar biletele le puteţi cumpăra cu cardul de pe site-ul EasyBus, având şi mai multe staţii, puteţi alege staţia cea mai apropiată de locul în care vreţi să ajungeţi. Pe noi ne-au costat 18 lire de persoană, dus-întors, cu staţie la 3 minute de hotel. Excepţie face aeroportul Heathrow, care are linie de metrou directă de la aeroport în centrul oraşului.

Londra este oraşul perfect, cel puţin în perioada în care am fost noi :))). Nu este nici prea cald, nici prea frig, nici prea aglomerat, dar nici gol. Are un aer vintage pe care greu îl găseşti în altă parte a Europei. Găseşti absolut toate culturile şi toate popoarele, cartierele sunt ticsite de căsuţe cu specificul lor englezesc şi chiar şi atunci când plouă, nu ai cum să te întristezi pentru că plouă, eşti în Londra! Londra n-ar fi ea fără puţină ploaie!

Realizez că m-am lungit inadmisibil de mult cu articolul ăsta, o să staţi aici până mâine şi o să citiţi. :))) Dar trebuie să recunosc că excursia asta a fost una dintre cele mai reuşite de până acum! Mai am o grămadă de lucruri să vă spun, dar o să mă opresc aici deocamdată. Cine are nevoie de tips&tricks pentru Londra, feel free to ask!

And remember: a bad day in London is still better than a good day anywhere else!